Publications

Software

Introducere în cercetarea în inteligenþa artificialã

Rãzvan Florian, Centrul de Cercetãri Cognitive ºi Neuronale (Coneural), Cluj-Napoca

Acest articol se adreseazã studenþilor care sunt interesaþi de cercetarea în inteligenþã artificialã, dar care nu cunosc încã suficient de bine acest domeniu.

Metodele de cercetare în inteligenþa artificialã se pot împãrþi, foarte grosier, în urmãtoarele categorii:

Inteligenþa artificialã clasicã: cuprinde fie metode bazate pe manipularea de simboluri, care îºi propun realizarea de sisteme inteligente, fie diferite metode de învãþare automatã (machine learning) care au aplicaþii practice în diferite domenii, dar care nu îºi propun, în general, realizarea de sisteme cu o inteligenþã similarã cu cea animalã sau umanã.
Inteligenþa artificialã corporalizatã (embodied), care îºi propune realizarea unor sisteme cu o inteligenþã similarã cu cea a animalelor sau oamenilor, folosind metode de inspiraþie biologicã (reþele neuronale).

În acest articol am descris pe scurt diferenþele dintre aceste paradigme.

O persoanã care este interesatã de inteligenþa artificialã are, în general, anumite idei proprii asupra modului în care poate fi realizat un sistem inteligent. Este foarte important însã ca aceste idei sã fie comparate cu cunoºtinþele ºtiinþifice existente, ºi sã fie fãcut pasul de la speculaþie la susþinerea acestor idei cu argumente ºtiinþifice ºi la o implementare practicã a lor. Pentru aceasta, trebuie studiatã literatura ºtiinþificã din domeniu. Cel mai simplu început este citirea unor cãrþi introductive din domeniile de interes, pentru a dobândi bazele care permit apoi citirea de articole ºtiinþifice. În general, descoperirile de ultimã orã dintr-un anumit domeniu sunt prezentate în articole ºtiinþifice, ºi nu în cãrþi. Existã ºi multe site-uri care prezintã speculaþii legate de inteligenþa artificialã, dar care nu au baze ºtiinþifice.

O sursã foarte bunã de cãrþi din domeniul inteligenþei computaþionale ºi ºtiinþelor cognitive este Cognet. Pe acest site se poate face un abonament de 5 zile, care costã doar 15 dolari, ºi prin care se pot descãrca acele cãrþi care vã intereseazã. O altã sursã de cãrþi ºtiinþifice este Aleria, unde sunt listate cãrþi care pot fi descãrcate (ilegal) cu programul Emule; sau "Biblioteca Colhozului", la care puteþi gãsi parola prin descifrarea ghicitorii în rusã care apare la accesarea site-ului, ceea ce se poate face relativ uºor prin traducerea automatã ºi cãutãri cu Google.

O listã de cãrþi introductive care vã pot pregãti pentru direcþiile de cercetare ale Laboratorului de Neuroboticã de la Coneural sunt:

R. Pfeifer, C. Scheier, Understanding intelligence. MIT Press, 1999.
W. Gerstner, W. M. Kistler, Spiking neuron models: Single neurons, populations, plasticity, Cambridge University Press, 2002 (disponibilã gratuit, online).
P. Dayan, Theoretical neuroscience: Computational and mathematical modeling of neural systems, MIT Press, 2005.

Multe articole ºtiinþifice pot fi descãrcate ºi ele gratuit de pe arhive publice sau de pe site-urile autorilor. Pentru a gãsi articole din domeniile care vã intereseazã, sursele cele mai bune sunt Google Scholar ºi Citeseer. Cele mai importante arhive publice de articole din acest domeniu sunt Cogprints ºi Arxiv (secþiunile Computer Science, Quantitative Biology). O sursã bunã de articole introductive care pot fi citite gratuit este revista Behavioral and Brain Sciences.

Persoanele din Cluj interesate de inteligenþa artificialã se pot înscrie pe grupul de discuþii AI Cluj. Mai existã ºi un forum românesc dedicat inteligenþei artificiale.

Dacã doriþi sã publicaþi un prim articol cu descoperirile dvs., e bine sã citiþi aceste 10 reguli pentru a publica un articol ºtiinþific.

Succes!

Direcþionaþi 2% din impozitul dvs. pe venit pentru sprijinirea cercetãrii în inteligenþa artificialã!